Digestia

Este bine stiut ca aproximativ 70% din energia consumata de digestie este de natura nervoasa. Nu va simtiti somnoros dupa masa? Asta se întampla tocmai pentru ca toate energiile noastre sunt concentrate în digestia alimentelor ingerate. Digestia cheltuie la fel de multa energie ca alergarea, înotul sau mersul cu bicicleta.

Stomacul omului nu este „proiectat” de natura sa digere mai mult de o mancare concentrata odata. Orice mancare care nu este fruct sau vegetala cruda este mancare concentrata.

Fiecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip de hrana. Pe aceasta planeta exista mamifere carnivore, ierbivore, fructivore, graminivore, omnivore. Exista discutii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care îl are omul, însa un lucru e sigur: oamenii nu poseda TOATE aceste tipuri diferite de sisteme digestive. Cu toate acestea, noi ne alimentam precum un leu, o girafa, un porc, un cal si o maimuta. Si nu numai ca adoptam diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o facem în cursul unei singure mese.

Combinatiile de mancaruri incompatibile NU sunt în interesul sanatatii noastre si nu ne vor furniza energia de care avem nevoie, forma buna sau deosebita la care aspiram sau corpul suplu si armonios la care visam. Aceste combinatii ne vor consuma din energie sau chiar ne vor distruge si bruma de energie pe care o mai avem.

Piatra de temelie a unei sanatati înfloritoare este purificarea de toxinele care apar în mod continuu în organism. Problema este ca procesul purificarii este conditionat de energia pe care o avem la dispozitie, ori combinarea nepotrivita a alimentelor în stomac constituie motivul unei veritabile „crize” de energie.

Proteinele sunt digerate în mediu acid iar amidonul nu se digera în sucul gastric acid, ci într-un mediu alcalin. Astfel, cele doua tipuri diferite de alimente - cele bogate în proteine si cele bogate în amidon - se împiedica reciproc sa fie digerate. În acest fel, mancarea sta un timp mai îndelungat în stomac. Nutrientii din ea se pierd; si totul cu o cheltuiala enorma de energie. Apoi, aceasta mancare alterata ajunge în intestine. În stomac sta 8 ore, iar în intestine de la 20 la 40 ore! Imaginati-va 10 m de intestine avand de luptat cu aceasta mancare stricata. De ceea suntem atat de obositi dupa o masa grea.

Un grup de cercetatori au aratat ca proteinele si carbohidratii asimilati la aceeasi masa întarzie sau chiar împiedica digestia. Ei au ajuns la o concluzie: daca mancarea este corect combinata, ea este integral descompusa, absorbita si folosita de corp foarte rapid. În fecale nu va aparea hrana nedigerata.

Principiul combinarii corecte a alimentelor a aparut deci pentru a satisface urmatoarele cerinte:
- nu dorim sa ne consumam energia inutil;
- nu vrem ca mancarea sa stea un timp îndelungat în stomac sa putrezeasca.

Ceea ce vrem cu adevarat este ca mancarea sa fie digerata într-un timp cat mai scurt (3 ore) fara sa putrezeasca, fara sa fermenteze, fara sa produca gaze, arsuri, indigestie acida si fara sa fie nevoie sa luam medicamente dupa aceea. Vrem ca hrana sa treaca repede si eficient prin intestine si sa nu constituie o sursa de intoxicare pentru organism.

Pentru a satisface aceste cerinte trebuie sa ne hranim cu un singur aliment concentrat la o masa. Nu trebuie sa credem astfel ca vom muri de foame. Exista anumite conditionari fiziologice ale organismului uman si este întelept ca ele sa fie respectate.

Exista o cale simpla de evitare a întregii probleme. Daca dorim sa mancam branza, este bine sa fim constienti ca aceasta ar trebui sa fie singura hrana concentrata la acea masa. Adica sa nu mai adaugam alte alimente concentrate pe langa cel pe care-l avem deja. Nici cartofi, orez sau paine, ci o hrana cu un procent mare de apa, adica legume. Sa nu uitam: cu cat fierbem mai mult legumele, cu atat viata si aportul de apa din ele scade.

Exemple:
- Daca mancam branza, putem sa o mancam cu salata, nu trebuie sa o combinam cu cartofi, orez, paine. Legumele verzi se digera în orice fel de combinatie. Daca gatim legumele pentru a le manca cu branza, consumam si o salata de cruditati împreuna cu aceasta mancare.
- Daca mancam cartofi copti cu unt, împreuna cu ei putem manca dovlecei, fasole verde dar si salata. Ca regula, sa retinem: putem manca amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, paste fainoase, mazare) cu legume gatite (dovlecei, morcovi, conopida, telina, varza, vinete, usturoi, fasole verde) DAR SI CU SALATA. Daca dorim sa mancam branza cu salata, nu trebuie sa folosim paine.

Animalele din natura, care se bucura de o sanatate mult mai buna ca a omului, nu combina alimentele incorect; ele mananca o mancare odata. Spre deosebire de animale, noi mancam tot ce ne cade in mana, înclusiv pe ele.

[…] Unde ne-au dus actualele obiceiuri alimentare? La supragreutate, boli de stomac, ficat, rinichi, tensiune, boli de inima, cancer.

Bibliografie:
Catrina, Nicolae, Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, Editura  Shakti, Iasi, 1994