Au aportul caloric cel mai ridicat, datorita continutului în glucide. Contin proteine, aminoacizi esentiali, amidon în interiorul boabelor, celuloza în învelis, lipide în germenele bobului si în tarate. Uleiul de germene de cereale este bogat în vitamina E (tocoferol). Mineralele (P, K, Ca, Mg etc.) se gasesc în cantitate mare în învelis si embrion. Desi fosforul se gaseste în cantitate mare în cereale, el se afla sub forma unor compusi cu acidul fitic care, împreuna cu Ca, Fe, Mg, dau saruri insolubile (fitati); în felul acesta, se împiedica absorbtia elementelor de care sunt legati si se favorizeaza eliminarea lor prin fecale.
Graul. Prin macinarea graului se înlatura tarata care contine o cantitate redusa de proteine, celuloza si vitamina B1 (tiamina). Faina alba bogata în amidon este mai usor de digerat, dar este mai saraca în proteine, minerale si vitamine decat faina neagra.
Iata un tabel comparativ dat de Dr. Otto Bruker:
Faina alba (mg/kg) Faina integrala (mg/kg)
Provitamina A - 3.3
Vitamina B1 0.7 5.1
Amidacid nicotinic (PP) 9.7 57
Acid pantotenic (B5) 23 50
Vitamina E - 24
Potasiu 1150 4730
Calciu 60 120
Fier 7 44
În urma experientelor, s-a constatat ca sobolanii hraniti numai cu faina alba mor dupa cateva saptamani, în timp ce faina integrala le mentine sanatatea.
Painea alba creste mai bine decat painea neagra, deoarece în tarate exista un ferment care distruge glutenul în cursul dospirii aluatului. Painea proaspata este mai greu digerata de sucurile digestive decat painea uscata, de aceea se recomanda consumarea painii uscate. Este recomandata painea graham, de secara, intermediara, în locul painii albe (saraca în vitamine, predispune la constipatie din lipsa de celuloza, dar digerabila) sau neagra (cu continut mare de acid fitic, multa celuloza iritanta pentru tubul digestiv). Cel mai valoros element este graul încoltit, care are mai multe vitamine decat graul obisnuit.
Dr. Bruker da urmatorul tabel comparativ :
Fosfor Magneziu Calciu
graunte întreg 423 mg% 133 mg% 45 mg%
graunte încoltit 1050 mg% 342 mg% 71 mg%
Secara. Contine Fe, Ca, azotoase, mai putine substante proteice si mai multa celuloza decat graul. Este fluidifiant sanguin, antisclerotic, energetic. Se recomanda în consti-patie. Painea de secara este foarte gustoasa. Secara se poate consuma încoltita, fiind foarte hranitoare.
Orzul este bogat în amilaza, are continut redus în proteine, contine minerale: P, Ca, Fe, K, Mg, hordeina (alcaloid), maltina. Se foloseste sub forma de fierturi (arpacas), la fabricarea maltului si a berii. Elena Nita Ibrian, autoarea cartii Terapia naturala, da în Revista AS din mai 1998 date comparative ale orzului fata de alte plante. Astfel, orzul contine de 250 ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult Ca decat laptele, de 11 ori mai mult Fe decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 ori mai multa vitamina B, decat spanacul si de 23 ori mai multa biotina decat laptele. Este recomandata cura de orz verde înalt de 25-30 cm (înainte de spic). Taiat, îmbibat cu apa si facut pasta, se introduce în storcator. Sucul obtinut fortifica organismul, da energie si vitalitate. Se fac cure de 3-4 saptamani, de 2 ori/an (toamna si primavara) cu 3-4 pahare/zi. Un adept mai vechi al sucului de orz sau ovaz verde este dr. Bircher Benner, care, în cartea Policlinica la domiciliu, recomanda 200 ml suc de 3 ori/zi, baut înainte de masa. Pentru consum, se iau 50 ml suc care se dilueaza cu 150 ml apa, apa de tarate sau suc de mere. Este tonic al sistemului nervos si cardiac, reconstituent, drenor hepatic, digestiv, antidiareic si anticolitic, hipertensor.
Ovazul. Se foloseste decorticat, mai ales sub forma de fulgi. Contine mult amidon, fosfor, tiamina. Fulgii de ovaz sunt foarte digerabili. Dr. ing. Brad Segal, în revista Magazin din feb. 1989, da o descriere succinta a ovazului. Acesta are o valoare energetica superioara graului si porumbului (377 cal/100 g), iar continutul în proteine mai ridicat (10%), cu un mai bun echilibru al acizilor esentiali. Contine multe grasimi (6-7% fata de 1,5-1,7% la grau si secara) bogate în acizi grasi nesaturati (în special linoleic) cu functii structurale unice. Nu contine vitaminele A si D, dar contine B1, B2, PP si E, bioantioxidanti (protectori), fitosteroli (ca vitamina D, cu rol anticolesterolic), fitohormoni (stimuli ai tiroidei), saruri minerale (370 mg K, doar 35 mg Na, 60 mg Ca, 120 mg Mg, 35 mg P, 4 mg Fe/100 g ovaz). Este recomandat în astenia musculara, nervoasa si psihica, în intoxicatiile uremice (diuretic), diabet, hepatita, constipatie, în alimentatia copiilor, stimuland cresterea; este stimulent al tiroidei (hipotiroidie), este recomandat împotriva sterilitatii si impotentei.
Porumbul. Contine Ca, P, Fe, vitaminele B, E, azotat. Proteinele sunt inferioare, deoarece le lipsesc unii aminoacizi esentiali. De aceea se asociaza cu proteine de clasa superioara, pentru a creste valoarea biologica (de exemplu mamaliga cu lapte). Nu contine gluten si de aceea nu poate fi folosit la panificatie. Contine multe lipide, de aceea se poate prepara un ulei care are multa vitamina E. J. Valnet spune ca uleiul contine acizi grasi nesaturati 90%, mononesaturati, polinesaturati, acid linoleic 50%, acizi saturati 10%. Porumbul este hranitor, moderator al tiroidei (hipertiroidie).
Orezul. Are 80% amidon, continut mic în substante azotoase si putin sodiu. Contine: vitaminele A, B1, B2, B6 si minerale: Ca, P, Fe, K, Na, S, Mg, I, Zn, Fl, Cl. Prezenta celulozei în cantitate mica îl face sa fie folosit în afectiuni intestinale, diaree. Prin decorticare, devine mai sarac în vitamine (în special tiamina). Este folosit industrial la fabricarea amidonului, grisului etc. Orezul crud este detoxifiant, hipotensor, diuretic, energetic.
Meiul. Este nutritiv, revitalizant, echilibram nervos. Contine mult Si.
sursa: valeriupopa.3x.ro |
